Marea

privesc in marea goala
marea din fata ta in care
te inec mereu cand iti cer ceva
acel ceva pe care ceilalti nu l au
acel ceva pe care eu il vreau si tu...
tu nu mi l poti oferi...

pentru ca pretinzi a fi omul
cand de fapt te asemeni cu lumea
iar omul din tine este ascuns de oglinda
atarnata in perete
pentru ca ti e pana si tie teama
sa te privesti

dar eu te privesc nu ca oglinda
ci ca ciobul care a doborat sticla
si acum vad plina marea.